 |
| Declarație la un accident de muncă din Caracal |
Eu sunt zidar de meserie. În ziua accidentului
lucram singur pe acoperişul unei clădiri înalte de 6 etaje.
După ce mi-am terminat treaba, am realizat că mi-au
rămas cărămizi nefolosite, care, cântărite mai târziu, au fost găsite a cântări
aproximativ 270kg.
Decât să car cărămizile jos în braţe, în mai multe
etape, am considerat că e mai bine să le cobor toate odată într-un butoi,
folosind scripetele instalat în acest scop în spatele clădirii.
Am asigurat frânghia la nivelul solului, am urcat pe
acoperiş, am împins butoiul în afara clădirii şi am încărcat cărămizile. După
aceea am coborât de pe acoperiş să dezleg frânghia, ținând-o foarte strâns că
să asigur o coborâre lentă a cărămizilor. Veţi observa în Secţiunea 11 a
Raportului de Accident de Muncă întocmit că eu am o greutate de 72 kg.
Datorită surprizei pe care am avut-o când am fost
literalmente SMULS de la sol într-un mod complet neaşteptat, mi-am pierdut prezenţa
de spirit şi am uitat să dau drumul la frânghie. Cred că nu este nevoie să va
mai spun, am început o ascensiune rapidă către acoperiş. În apropierea etajului
3, m-am întâlnit cu butoiul încărcat cu cărămizi care acum se îndrepta
vertiginos către sol, întâlnire în urma căreia m-am ales cu capul spart,
zgârieturi minore şi o claviculă fracturată.
Datorită impactului, ascensiunea mea a încetinit
pentru o secundă după care a continuat rapid către nivelul acoperişului,
neoprindu-mă decât atunci când degetele mâinii drepte au înţepenit în scripete
până la nivelul celei de-a 3-a falange. Din fericire, între timp mi-am
recăpătat prezenţa de spirit şi am fost în stare să mă ţin strâns de frânghie
în ciuda faptului că începusem să am dureri. Aproape simultan, oricum, butoiul
cu cărămizi a lovit solul şi ca urmare a impactului, fundul butoiului a cedat.
Acum, sărăcit de greutatea cărămizilor, butoiul cântărea doar 27 kg. Mă refer
din nou la greutatea mea; cum probabil v-aţi imaginat deja, am început o coborâre
rapidă.
În vecinătatea etajului 3, am întâlnit butoiul care
acum urca; ca urmare a întâlnirii m-am ales cu fracturi la glezne şi cu mai
multe tăieturi şi zgârieturi la picioare şi în general.
Aici, norocul meu a început să se schimbe uşor.
Întâlnind butoiul, a fost bine că mi-a încetinit uşor căderea doar în măsură
să-mi limiteze rănile, când, am căzut pe grămada de cărămizi şi din fericire,
am scăpat doar cu 3 vertebre fisurate.
Îmi pare rău să vă spun, aşa cum stăteam întins pe
grămada de cărămizi, cu dureri atroce, incapabil să mă mişc, din nou mi-am
pierdut prezenţa de spirit şi am scăpat frânghia din mâini. Aşa cum stăteam
întins, pe spate, am putut să văd cum butoiul gol şi-a început călătoria în
jos, către mine, care explică cele 2 fracturi la picioare.
Sper din tot sufletul că acest raport răspunde la
toate întrebările dvs.
